IOAN EMILIAN GRIGORE autointitulatul şef al Poliţiei animalelor, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare

Ioan Emilian Grigore Prodan, preşedintele Asociaţiei “Poliţia animalelor” şi comisar general al Comisariatului pentru Societatea Civilă (CSC) a fost condamnat de către o instanţă a Curţii de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată. De asemenea, acestuia i s-a mai aplicat o pedeapsă complementară prin care i se interzic unele drepturi pentru o perioadă de 5 ani şi a mai fost obligat la plată a 22.000 lei cheltuieli judiciare. Totodată, instanţa îl obligă pe Prodan să returneze denunţătorului sumele de 60.000 euro, 1600 euro şi 1000 lei, pe care acesta le-a primit de la primar sub formă de bani şi bunuri. Nu în ultimul rând, instanţa menţine măsură sechestrului asigurator asupra unei vile situată în str. Petru Maior nr. 38, din Sectorul 1. Precizăm că sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

 
Emilian Prodan a fost reclamat de către Veronica Ioniţă, primarul localităţii Gorgota, din judeţul Prahova după ce acesta i-a cerut în repetate rânduri bani şi bunuri (60.000 euro, 1600 euro, 1000 lei şi blănuri, bijuterii din aur) sub promisiunea că va interveni pe lângă organale de anchetă care o cercetau pe primăriţa Veronica Ioniţă într-o anchetă penală. Primăriţa era certata pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, falsificarea unor înscrisuri oficiale şi fals intelectual. Mai exact, edilul a falsificat mai multe testamente şi a reconstituit după bunul plac o suprafaţă de 250 ha de terenuri agricole şi forestiere, creând un prejudiciu de aproximativ 20 milioane de euro. Nu fără însemnătate este faptul că, Prodan înfiinţase o organizaţie care reunea secretarii primăriilor din ţară, tocmai pentru a avea acces mai facil la primari, dar, mai ales, la fondurile primăriilor. Aşa le-a câştigat încrederea multor primari pe care i-a înşelat promiţându-le că le va rezolva unele probleme atât de ordin administrativ cât şi de ordin judiciar. Individul are un tupeu ieşit din comun şi nu s-a dat în lături când a trebuit să obţină anumite avantaje. Potrivit unor surse, aflat la inaugurarea unui sediu al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Cehia, în oraşul Galaţi, Prodan l-a chemat la ordin pe prefect şi pe primar, iar aceştia au fost muştruluiţi zdravăn pentru că nu rezolvaseră o situaţie pentru buna desfăşurare a inaugurării. Culmea că cei doi stăteau drepţi în faţa infractorului! Arătam mai sus că se bucura de protecţia unor înalţi demnitari şi acest fapt este confirmat de făptul că, în perioada 2004-2008 se bucura de protecţie chiar de la Palatul Cotroceni. Şi dacă mai punem la socoteala că putea comunica pe un “număr scurt” cu cabinetul unuia dintre consilierii preşedintelui… Cam aşa s-au îngropat multele dosare ale şefului CSC Prodan Emilian.

 
Obsedat de titluri pompoase                                                                                                              De numele lui Ioan Grigore Emilian Prodan, preot ca şi pregătire profesională, se leagă mai multe anchete penale, unele încă de la începuturile înfiinţării Asociaţiei “Comisariatul pentru Societatea Civilă”. Acesta şi-a făcut un obicei din a folosi însemnele instituţiilor de stat (preşedinţie sau MAI) pentru a impresiona pe cei care doreau să se înscrie în organizaţie şi să justifice astfel sumele imense pe care le percepea de la cei care doreau să se înscrie în asociaţie. Prodan nu este la prima abatere privind traficul de influenţă el fiind cercetat în nenumărate rânduri în diverse dosare penale privind traficul de influenţă, dar trecute pe linie moartă datorită protectorilor săi atât din Ministerul de Interne cât şi din Justiţie. Tocmai din cauza multelor dosare în care era cercetat, Prodan şi-a schimbat numele din Grigore în Emilian, adică, şi-a luat numele cu care a fost hirotonisit ca preot şi, din cauza ilegalităţilor şi a altor abateri grave de la legile bisericeşti, se pare că a fost caterisit (dat afară din rândul clericilor bisericii- n.n.). Şi tocmai pentru că nu mai are dreptul să slujească în biserică, Prodan şi-a construit în luminătorul din sediul CSC un aşa zis loc pentru spovedanie, în care doar el şi cei pe care îi “spovedeşte” ştiu ce se întâmplă.

 Abonat la dosare penale                                                                                                                   Acest individ are o predilecţie pentru titlurile pompoase şi, după ce s-a autointitulat comisar general al Comisariatului pentru Societatea Civilă, s-a autointitulat şi comisar general al Poliţiei animalelor, şi-a inscripţionat maşina cu însemnele Poliţiei Române, a folosit costumele acestei instituţii şi a acţionat întocmai ca şi Poliţia, fără a avea însă acest drept. Din aceste motive, s-a formulat împotriva sa un dosar de urmărire penală pentru folosirea fără a avea dreptul a însemnelor şi ţinutei MAI. Ba, chiar şi-a tipărit şi ecusoane care se pun pe parbrizele maşinilor, iar celor cărora le dădea aceste ecusoane, contra cost, bineînţeles, li se spunea că nu vor fi opriţi în trafic de Poliţie şi nici nu vor avea probleme cu parcările în locurile interzise, ceea ce s-a dovedit a fi cu totul fals. Şi, dacă mai punem pe listă şi cazul vrăjitoarei Sidonia… Potrivit rechizitoriului procurorilor, în anul 2009, Grigore Ioan Prodan a pretins de la Minca Remus, Marin Sidonia şi Lider Andrea-Cristina-Theodora suma de 45.000 euro şi un autoturism BMW X5 promiţându-le că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ai Judecătoriei Sectorului 5, pentru a-i determina să dispună punerea în libertate a doua rude de-ale lor care fuseseră arestate preventiv.
Tot Prodan, în perioada aprilie – octombrie 2008, a pretins şi primit de la un denunţător suma de 27.000 euro, promiţându-i că va interveni pe lângă poliţiştii cu funcţii de conducere din IGPR şi I.P.J. Maramureş pentru a nu fi pus în executare mandatul de arestare emis pe numele denunţătorului. De asemenea, Comisarul general al CSC a mai promis că va interveni şi pe lângă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş care instrumenta dosarul penal al denunţătorului pentru a-i da o soluţie favorabilă.

  

http://www.scandalnational.ro/slider/autointitulatul-sef

Blejnar, capo di tutti capi. Fostul şef al ANAF este cercetat de DNA pentru instigare la evaziune fiscală.Nume de cod:Naşul mare

Fostul şel al ANAF, SORIN BLEJNAR, este cercetat penal, alături de ex-şeful său de cabinet Codruţ Marta, pentru instigare la evaziune fiscală. Blejnar apare în acest dosar ca protector al celei mai mari reţele de contrabandă cu motorină şi benzină, potrivit informaţiilor RTV. Capul reţelei este Attila Peter Racz, unul dintre cei mai prolifici importatori de petrol la negru din România, despre care presa a scris că are legături şi cu mafia italiană. Afacerile suspecte ale lui Racz au intrat încă din 2010 în atenţia procurorilor anticorupţie, însă DNA a dispus abia în decembrie 2011 trimiterea în judecată a petrolistului orădean, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la evaziune fiscală şi trafic de influenţă. Legătura dintre Blejnar şi Racz se ţinea prin Codruţ Marta, care era la data respectivă şeful de cabinet al lui Sorin Blejnar. Presa a obţinut şi stenograme din dosar în care Blejnar a discutat despre cum să se facă evaziune fiscală. Denunţătorul este un om de afeceri, Vlad Constantin, care a recunoscut într-o intervenţie telefonică la România TV că l-a denunţat pe fostul şef al ANAF dupa ce Attila Peter Racz l-ar fi ameninţat în numele lui Sorin Blejnar. Fostul şef al ANAF a negat aceste acuzaţii şi a spus că este nevinovat.

Potrivit comunicatului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alături de Racz au mai fost trimise în judecată la 20 decembrie 2010 alte 14 persoane, printre care şi bihoreanca Stroie Carmen, şef laborator la Ecodiesel, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la favorizarea infractorului. Potrivit rechizitoriului, Racz Peter Attila (şeful grupării), fraţii Livadariu Ion şi Stelian şi Costache Dumitru au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere, ce au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu peste 20 de milioane de euro. În demersul lor, aceştia au folosit antrepozitul fiscal al TEXAS GRUP Slobozia, întreaga activitate fiind realizată prin persoane interpuse, cu un nivel de şcolarizare redus şi fără pregătire în elaborarea unor operaţiuni comerciale în care sunt rulate sume de ordinul milioanelor de euro. Mecanismul viza, în esenţă, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără plata accizelor.

Legături vechi
Sorin Blejnar şi Atilla Racz au mai fost anchetaţi de DNA şi în 2008. Blejnar a fost acuzat atunci că prin Racz Atilla percepea mită pentru fiecare cisternă cu motorină care intra în ţară, legal sau ilegal. La acea vreme, Blejnar era adjunctul şefului de la Garda Financiară, structura centrală. În vara lui 2011, şeful secţiei de combatere a corupţiei, Lucian Papici, a infirmat ordonanţa de neîncepere a urmării penale din 2009 şi a deschis un nou dosar. Deocamdată nefinalizat. Potrivit unor surse judiciare, încă din vara anului 2010 Blejnar a mai fost cercetat şi pentru protejarea contra cost a unor grupări specializate din Braşov în contrabanda cu petrol şi evaziune fiscală. Concluziile preliminare ale investigaţiilor, consemnate în dosar erau foarte îngrijorătoare. "Din eşalonul de coducere şi consiliere face parte şi şeful ANAF, Sorin Blejnar, zis Naşul Mare, care, în schimbul prestaţiilor şi inteveţiilor la autorităţile competente din teritoriu (autorizări antrepozit fiscal, variante de evaziune, declarare fictivă a livrărilor intracomunitare, contracte de management, închiriere), ar fi pretins 3 milioane de euro, sumă ce urmează să-i fie virată într-un cont la o bancă din străinătate".
Stenograma convorbirii dintre afaceriştii Racz şi Constantin
Racz: Măi, tată, tu ai făcut o greşeală, nu ştiu ce ai vorbit de el.
Vlad Constantin: De cine?
Racz: De omu’ de cine vorbim. N-are, nu mai vorbim numele lui...
Vlad Constantin: Ă... de Sorin? Aşa.
Racz: Ai vorbit prostii. Că-l termini tu, că-l dai tu jos.
Vlad Constantin: Bă, m-au enervat ăia la control atunci, mă.
Racz: Ştiu, tată, da’ ai zis, ai vorbit prostii şi s-a enervat lumea (...)
Vlad Constantin.: Şi nu putem să cădem la pace, aşa cum ai zis cu el?
Racz: Ba da, mă, putem, da’ ...ă ... Deci, ca să te lase el în pace, da, asta se poate. (...)
Vlad Constantin: Păi, şi cum facem cu ăsta, cu Sorin, să ne lase?
Racz: Păi, vorbesc eu (...) la tonă se plăteşte (...) 25 de euro la tona de motorină.

SMS-uri şi convorbiri care nu lasă loc de îndoială
SMS, 24.09.2010, ora 17:34, Marta Codruţ Alexandru către A. Racz: "Nu mai scoate maşinile până după 1 octombrie. Decât cu marfă bună. Aruncă orice hârtiuţe şi agende ai. Schimbă telefoanele. Aşa e mai bine. Nu ai probleme, acum, dar nu se ştie".

Convorbire 4.03.2011Livadariu Stelian: Tu nu înţelegi, firma e luată la ochi, e în filaj! Firma e în filaj. Nu poţi face nimic cu ea. Da’ nu mi-o z... mi-o zis oameni ăi de sus! Aia e terminată (...) Vor să ajungă la Sorin (în şoaptă) Blejnar.
Harasim Cornel: Blejnar?
(Sorin Florea şi Sorin Blejnar sunt cei doi Sorin care se regăsesc în interceptările procurorilor DNA. Florea este comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Potrivit DNA, este şi unul dintre prietenii apropiaţi ai fraţilor Livadariu Ion şi Stelian, acoliţii lui Racz Peter Atilla, capul reţelei de contrabandă.)

Convorbire 21.02.2011
Marta Codruţ Alexandru: Bine, atunci, mă cauţi joi să-mi aduci aparat nou.
Racz Peter Attila: Da, da, păi, aşa fac.
Marta Codruţ Alexandru: Ok, nu-i o... nu-i o problemă de asta şi poate nu vii cu mâna în buzunar, aşa...

Convorbire 25.03.2011
Harasim: Nu ţi-am mai zis o dată că l-o chemat? Tu nu m-ai crezut...
Livadariu Stelian: Aicea şi pe urmă şi la DNA? Pentru Sorin şi cu Sorin ăla? DNA-ul te ia când cu anticorupţie! Ai înţeles? (...)
Livadariu: Dacă ăştialalţi! Sorin ăla acuma...
Harasim: Cum?
Livadariu: Sorin de la ... (neinteligibil)
Harasim: Da’ ăsta ce mai zice, Sorin? Ce?
Livadariu: Sorin e urmărit pas cu pas!
Harasim: Care din ei? Amândoi! (...)
Harasim: Şi cu cine ai vorbit? Cu Florea sau cu...
Livadariu: Nu, Sorin.
(...)
Livadariu Stelian: Tu nu ai văzut ce l-au vrut să-l... tocat prin televiziune? O ieşit bine, a fost deştept aici. L-o luat pe "nu" în braţe: Nu, nu, nu! Ai văzut cum? Îl ţin ăia. Îţi dai seama că pe urmă a fost la Parchet.

p.s.Nu stim inca cine este Regina,dar am ajuns la Naşul mare,care va ajunge si el acolo unde trebuie: la puşcărie!
http://www.jurnalul.ro/anchete/blejnar-capo

DAN MIHAI TOADER fostul manager al Poştei Române a fost condamnat la 6 ani de puscarie pentru luare de mită.

Conform judecătorilor, afaceristul Maricel Păcuraru trebuie să stea în spatele gratiilor 8 ani, în timp ce Dan Mihai Toader fostul director general al Poştei a primit 6 ani de puşcărie cu executare. În acest dosar, a mai fost condmnat şi Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv în cadrul Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), şi Niculai Pintilie, administratorul societăţii Continental Asig, la pedepse de câte  6  ani de închisoare cu executare. Totodată, Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a CNPR, Iulian Ditcov, administrator la Genius Network, Daniela Moisă, administrator la Pronova şi Lucian Beşchea au primit pedepse de câte 5 ani de închisoare cu executare. Pe latură civilă, instanţa i-a obligat la restiturea către stat a sumelor de peste 1,1 milioane de lei pe Neculai Pintilie şi la aproape 500.000 de lei pe Daniela Moisă. Aceştia au fost trimişi în judecată în 13 octombrie 2009, de către procurorii de DNA, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare pentru angajaţi, prin care CNPR a fost păgubită cu 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro).

Compania Naţională Poşta Română s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353,56 lei.

Lucrarea de doctorat a procurorului general al Romaniei este un plagiat. LAURA CODRUTA KOVESI a copiat inclusiv din referate-scolare.ro, referat.ro.

Grupul de Investigatii Politice (GIP) si Militia Spirituala publica documente care demonstreaza ca lucrarea de doctorat a Laurei Codruta Kovesi este un plagiat.
Citeste si : Procurorul general respinge acuzaţiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat şi cere CSM să-i apere reputaţia în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însuşirea vreunei metodologii ştiinţifice a unui alt autor, ci face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate.In decembrie 2011, Laura Codruta Kovesi a sustinut la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii de Vest din Timisoara teza de doctorat cu titlul Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal. Laura Codruta Kovesi a fost insotita de un cortegiu de sustinatori in frunte cu George Maior, directorul SRI, si Marius Iacob, procurorul general adjunct. Procurorul general al Romaniei a primit pentru aceasta lucrare calificativul magna cum laude.
Lucrarea Codrutei Kovesi este un plagiat incepind chiar de la prima propozitie. Prima fraza din lucrarea procurorului general este urmatoarea: „La inceputul secolului XXI, crima organizata a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existentei, stabilitatii si continuitatii societatilor statale din cauza transformarii grupurilor infractionale primitive de tip mafiot in adevarate intreprinderi criminale, cu scopul de a se opune autoritatilor statale si de a teroriza intreaga comunitate prin exacerbarea violentei, diversificarii modurilor de operare, a diversificarii structurilor de tip criminal si comiterea de infractiuni din aproape intregul spectru al infractionalitatii”. Aceasta reproduce cuvint cu cuvint, fara sa citeze, prima fraza din studiul Lupta societatii organizate impotriva criminalitatii organizate publicat de Col. (r) prof. dr. Ion Dragoman si Drd. procuror Aurel Mihai Ciorobea in Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I” in nr. 2 din 2007, cu patru ani inainte ca Laura Codruta Kovesi sa-si sustina teza de doctorat.
Laura Codruta Kovesi a copiat fara sa foloseasca ghilimelele sau sa indice sursele, lucrari cunoscute in domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar si referate disponibile pe internet, pe site-uri specializate. Procurorul general a copiat inclusiv lucrari disponibile pe site-uri precum: referate-scolare.ro, referat.ro, 6profu.ro, facultate.regielive.ro.
In incercarea de a-si ascunde frauda, Laura Codruta Kovesi a inserat in lucrarea sa note de subsol si referinte bibliografice, ca si cum ea ar fi citit lucrarile respective. In realitate, procurorul general a copiat pasajele din lucrarile plagiate cu tot cu note. Pentru ca ridicolul sau fie deplin, nici macar aceasta copiere nu a fost facuta cu acuratete. Fara sa citeze sursa, Laura Codruta Kovesi a copiat, la pagina 16 din teza sa, pasaje intregi din lucrarea lui Nicolae Lupulescu, Spalarea banilor si finantarea terorismului publicata in 2006 pe site-ul Institutului National al Magistraturii. In lucrarea sa, la pagina 16, Nicolae Lupulescu citeaza articolul Conexiunile intre terorism si criminalitate publicat in Jane’s Intelligence Review in 2004 de Tamara Makarenko, o cunoscuta specialista in domeniul crimei organizate si terorismului. „Copy-paste-ul” i-a jucat aici o festa Codrutei Kovesi. Copiind pasajele din lucrarea lui Lupulescu, procurorul general copiaza si notele in care se facea trimitere la lucrarea lui Makarenko, dar greseste numele autoarei, botezind-o „Tamam M.”.
Lucrarea inexistentei „Tamam M.” apare inclusiv in bibliografia tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi, ceea ce demonstreaza o data in plus intentia de frauda a acesteia.
Laura Codruta Kovesi a copiat inclusiv pasajele in care a subliniat faptul ca formuleaza concluzii personale. La pagina 20 din teza de doctorat, procurorul general spune: „Putem concluziona ca in era globalizarii organizatiile criminale nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile, pentru ca progresul tehnologic a creat posibilitatea sa-si conduca afacerile indiferent de locul unde se afla, datorita multiplelor retele de calculatoare si telecomunicatii”.„Concluzia” personala a Laurei Codruta Kovesi este, in realitate, copiata dintr-o alta lucrare: „In era globalizarii, organizatiile situate in afara legii nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile. Revolutia tehnologica a creat posibilitatea sefilor de retele sa-si conduca afacerile, indiferent de locul unde se afla. Multe dintre actiunile lor pot fi duse la indeplinire prin intermediul retelei de calculatoare si telecomunicatii.” (Amenintari la adresa securitatii si apararii nationale si colective)
GIP si Militia Spirituala publica un tabel in care sint puse fata in fata pasaje plagiate de Laura Codruta Kovesi si textele originale. Tabelul nu reproduce decit o mica parte din textele copiate de procurorul general fara a folosi ghilimele si fara a cita sursa. Publicam, de asemenea, o parte dintre paginile tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi puse fata in fata cu paginile din lucrarile plagiate.
Este inadmisibil ca un plagiat evident care poate fi demonstrat printr-o simpla cautare pe Internet sa nu fie descoperit de nici una dintre institutiile care ar fi trebuit sa verifice autenticitatea lucrarii, cu atit mai mult cu cit acestea detin softuri create special in acest scop.
GIP a transmis documentele care demonstreaza plagiatul Laurei Codruta Kovesi Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si Universitatii de Vest din Timisoara. Potrivit articolelor 20, alineatul 3, articolului 50, alineatul 2 si articolului 69 alineatul 2 din Codul studiilor universitare de doctorat si potrivit articolului 170, alineatul 1 din Legea 1/2011 a educatiei nationale, titlul de doctor al Laurei Codruta Kovesi trebuie retras, iar aceasta trebuie sa raspunda in fata legii. Grupul a transmis, de asemenea, documentele care probeaza faptul ca lucrarea de doctorat a procurorului general este un plagiat Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei.

n.a. Daca toate aceste relatari se confirma,inseamna ca trebuie sa scriem INVENTAR pe Romania si sa o luam de la INCEPUT. Este cumplit de groaznic !

Procesul senatorului CĂTĂLIN VOICU s-a încheiat. ICCJ va da o decizie la 29 mai

                                                                                                                                                                            Procesul senatorului CĂTĂLIN VOICU, fostului judecător Florin Costiniu şi al oamenilor de afaceri COSTEL CĂŞUNEANU şi MARIUS LOCIC s-a încheiat luni, după ce judecătorii ICCJ au ascultat pledoariile acuzării şi ale apărării, decizia instanţei urmând să fie dată la 29 mai, potrivit Mediafax.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul lui Voicu, în cazul senatorului şi a lui Costiniu solicitând câte nouă (9) şi, respectiv, şase(6) ani de închisoare, iar pentru  Marius Locic şi Căşuneanu, câte cinci(5) ani de închisoare.

În pledoaria finală, acuzarea a cerut judecătorilor constatarea ca probate a acuzaţiilor şi faptelor comise de cei patru, context în care a cerut condamnarea acestora la pedepse cu executare.

Astfel, în cazul senatorului Cătălin Voicu, procurorul DNA a cerut condamnarea acestuia la două pedepse de câte şapte de ani de închisoare pentru două fapte de trafic de influenţă, precum şi doi ani de închisoare pentru fals.

Procurorul a arătat că, în urma contopirii pedepselor, Cătălin Voicu trebuie condamnat la şapte ani de închisoare, cerând totodată şi aplicarea unui spor de pedeapsă de doi ani de închisoare, pedeapsa finală ce ar urma să fie executată de demnitar fiind cea de nouă ani.

Magistratul DNA a precizat că se impune scăderea perioadei de mai bine de un an pe care senatorul Voicu a petrecut-o deja după gratii în perioada arestului preventiv.

În cazul lui Florin Costiniu, procurorul a arătat că acesta trebuie condamnat pentru complicitate la trafic de influenţă la şase ani de închisoare.

În cazul oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, procurorul DNA a cerut pentru fiecare în parte câte cinci ani de închisoare, pentru faptele de cumpărare de influenţă.

În timpul pledoariei, procurorul anticorupţie a arătat că acest dosar a scos la iveală gravitatea deosebită a modului în care senatorul Cătălin Voicu rezolva probleme judiciare ale unor oameni de afaceri.

"Gravitatea este una deosebită în acest caz. Cătălin Voicu, cum însuşi spunea pe telefon, este exponentul unui sistem relaţional vast (...) care a dus până la aservirea unor magistraţi şi poliţişti în interesele unor oameni de afaceri sau politici, ceea ce afectează grav societatea publică şi instituţiile publice. Este fără precedent activitatea lui Cătălin Voicu. Convorbirile sale, după cum aţi văzut, reprezintă practic, dacă le privim cu atenţie, o înşiruire continuă a intervenţiilor senatorului. Trebuie ca pedepsele dumneavoastră să îi inhibe pe cei ce ajung la putere de a se folosi de prerogativele funcţiilor pe care le capătă în scopul săvârşirii unor astfel de fapte. Calităţile de senator şi de fost judecător în acest caz trebuie să atragă cu sine pedepse sporite în acest dosar", a arătat procurorul în sala de judecată.

Totodată, procurorul a cerut instanţei supreme rearestarea lui Cătălin Voicu, întrucât senatorul nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată, obligaţie dispusă la eliberarea sa, în iulie 2011.

Solicitarea a fost însă respinsă.

De cealaltă parte, apărătorii celor patru inculpaţi au arătat pe rând judecătorilor că probele procurorilor nu dovedesc acuzaţiile, cerând astfel achitarea, în baza mai multor motive şi temeiuri.

Astfel, în cazul lui Voicu, avocatul acestuia a arătat că probele procurorilor, respectiv interceptările telefonice, pe de o parte nu dovedesc integral vinovăţia acestuia în raport cu acuzaţiile, iar pe de altă parte ar trebui anulate de instanţă şi neavute în vedere la soluţionarea procesului. Avocatul le-a reamintit judecătorilor că expertiza tehnică făcută de expertul parte ales de Voicu în acest dosar dovedeşte că printre interceptările procurorilor DNA ar exista unele trunchiate, compilate sau incomplete.În cazul omului de afaceri Costel Căşuneanu, avocatul acestuia a afirmat că nu există nicio probă directă care să dovedească fapta de cumpărare a influenţei senatorului Cătălin Voicu, subliniind din nou că omul de afaceri îl împrumuta frecvent cu bani pe senator.
În cazul lui Marius Locic, apărătorul s-a referit la contractul de asistenţă juridică de 19.000 de lei, semnat de omul de afaceri cu Voicu, spunând despre respectivul act că a fost încheiat cu bună credinţă. Avocatul lui Locic a mai arătat că interceptările aflate la dosarul cauzei nu dovedesc altceva decât că omul de afaceri a apelat la senator în disperare de cauză, dat fiind şantajul la care era supus, la acel moment, în legătură cu o plângere penală făcută împotriva sa de un cetăţean străin.Marius Locic, ultimul inculpat, rosteste si el ultimul cuvant: "Vreau sa dau o declaratie atipica. Am adus cu mine acesta Biblie. Sunt nevinovat. Trebuie sa spun ceva despre domnul Catalin Voicu. Mi-a spus daca imi revin financiar sa construiesc gardul unei biserici. Sunt cu mana pe Biblie si va spun ca nu i-am cerut domnului Voicu sa intrevina pentru mine. Cred ca domnul Voicu este un om deosebit. Dumnezeu sa ma pedepseasca daca nu am spus adevarul!”                      
Avocatul fostului judecător Florin Costiniu a spus că interceptările de la dosarul cauzei care îl vizează nu pot fi puse în legătură cu niciun alt mijloc de probă în afară de susţinerile şi referirile procurorilor DNA, context în care o atare situaţie nu este decât în avantajul clientului său.

Rechizitoriu  310/P/2009-Dosar 4489-1-2010
http://www.scribd.com/dosaredecoruptie/d/75035892-Rechizitoriu-310-P-2009-Dos-4489-1-2010-Voicu-watermark-protected 

STELICĂ CONSTANTIN (fost BARNA), ex-şeful escroc de la Garda pierde din avere .

Stelica Constantin-Barna

 Curtea de Apel Bucureşti a dispus la începutul acestei săptămâni confiscarea de la familia fostului şef al Gărzii Financiare Bucureşti, STELICĂ CONSTANTIN (fost BARNA dupa sotie), a circa 1,8 milioane lei ( 420.000 de euro)după ce Agenţia Naţională de Integritate a constatat faptul că acesta nu poate justifica legal provenienţa banilor.

Iniţial, la mijlocul anului trecut, ANI sesizase Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, reclamând faptul că, în urma verificărilor proprii, rezultă o diferenţă semnificativă, în cuantum de 3.111.257 lei (aproximativ 740.000 euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Stelică Constantin. În faţa membrilor Comisiei, acesta din urmă a reuşit să aducă documente justificative pentru o parte din bani, iar în aceste în condiţii Comisia a decis, în noiembrie 2011, să sesizeze judecătorii Curţii de Apel Bucureşti doar pentru restul de aproape 1,8 milioane lei. Într-un final, magistraţii au admis sesizarea aşa cum a fost formulată.

Înainte de a fi sef al Gărzii Financiare -Secţia Bucureşti (2009-2011), Stelică Constantin ( fost Barna) a fost consilier general în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (2004-2008) şi este în prezent consilier local în cadrul Consiliului Local Otopeni. La ultimele alegeri locale, fostul şef al Gărzii a încercat, să ajungă primar la Otopeni, unde a candidat din partea PDL. 

 Banii dispăruți din conturi după declanșarea anchetei
Inspectorii ANI au în­ce­put investigațiile privindu-l pe  Stelică Constantin încă din 2004. Cu această ocazie s-a constatat că fostul șef al Gărzii Financiare București și-a închis două conturi bancare, de 564.400  lei și 388.000  euro, în mai 2011, la scurt timp după ce inspectorii ANI l-au anunțat că fac verificări privind averea lui. Câteva luni mai târziu, la 27 iunie, preşedintele ANAF Sorin Blejnar ( alt baiat destept) l-a demis pe Stelică Constantin de la șefia Găr­zii Financiare Bucu­rești, cu trei zile înainte de expirarea mandatului. Din câte se pare, decizia de  a-l da afară nu a venit din cauza verificăriilor ANI, ci după ce s-a descoperit că Stelică   și-a vândut firma  ANAEM EXIM srl  care avea datorii către stat și furnizori de 6,7 milioane de euro. Vanzarea s-a facut prin nişte intermediari,unui şomer sărac din Republica Moldova, care a făcut majorare de capital, preluând astfel 60 la sută din părţile sociale din Anaem Exim SRL. Ştefan Moloşnic, din Orhei, a rămas astfel singurul proprietar al societăţii comerciale după ce rudele lui Stelica Constantin-Barna s-au retras.

Destept baiat Stelica, dar nu suficient !

Fraudele prin POSDRU au ajuns până la nivel de ministru. De ce ne-a sistat CE fondurile

Comisia Europeană a informat oficial autoritățile române că a întrerupt plăţile în cuantum de 3,5 miliarde de euro destinate României în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) după descoperirea unor deficienţe majore ale sistemului de management şi control.

Știind ce avea să se întâmple, Mihai Răzvan Ungureanu i-a cerut săptămâna trecută ministrului Muncii, Claudia Boghicevici, să o demită pe Carmen Ionel din funcţia de director general AM POSDRU, pentru management defectuos al Autorităţii. Ca urmare a acestei cereri, șefa de la AM POSDRU a demisionat din funcție. Carmen Ionel fusese numită la conducerea AM POSDRU la începutul lunii mai 2011. Pe 19 septembrie, fostul ministru al Muncii, Sebastian Lăzăroiu, făcea aprecieri pozitive la adresa directorului AM POSDRU, Carmen Ionel, care era interimar în momentul numirii sale ca ministru şi care, spunea el, s-a dovedit a fi “o femeie competentă”, obţinând un punctaj foarte mare la concursul pe post.                                           

 Neregulile legate de derularea POSDRU nu sunt însă o premieră și nu sunt legate doar de numele fostei șefe a AMPOSDRU. Și alți înalţi funcţionari ai statului, propulsați în funcție de actuala Putere, au fost implicaţi în scandaluri legate de finanţările pe POSDRU, scrie rtv.net.

Anul trecut şeful ANOFM Silviu Bian şi alţi doi directori din Agenţie (Alexandra Maria Ţichindelean, Cristache Ristea) au fost deferiţi justiţiei de procurorii anticorupţie pentru luare de mită în formă continuată şi complicitate la această faptă, după ce Bian ar fi primit mită de la 8 angajaţi din cadrul unor proiecte POSDRU.Miza: 2 proiecte prin POSDRU. Mita: peste 270.000 de euro.

Din 1 iulie 2010, la Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov se aflau în derulare 2 proiecte finanţate prin POSDRU, “Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public de ocupare – PACSPO” şi “Învăţământ continuu aprofundat pentru România – ICAR”. Fiecare dintre ele a fost finanţat cu 5 milioane de euro (alocarea maximă per proiect prin POSDRU).

În intervalul decembrie 2010-octombrie 2011, şeful ANOFM Silviu Bian a fost acuzat că a primit peste 270.000 de euro de la 8 angajaţi în cadrul proiectelor antemenţionate în schimbul acordului său că va vira echivalentul a 25% (cofinanţarea) din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Dacă Bian nu ar fi furnizat cofinanţarea (din fondurile ANOFM) pentru cele 2 proiecte, ele ar fi fost întrerupte, şi cei 8 angajaţi nu ar mai fi fost plătiţi în cadrul proiectelor prin POS DRU.

Alexandra Maria Ţichindelean, director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM (OIPOSDRU), a fost acuzată şi ea de luare de mită, în acest caz. Ţichindelean ar fi primit mită 10.000 de lei de la un angajat al firmei partenere în cadrul aceloraşi 2 proiecte POSDRU, folosite ca pretext pentru mita în formă continuată furnizată lui Bian. Ea ar fi luat banii, după efectuarea unui control la firma respectivă pentru a o favoriza/”proteja” în cazul unor controale viitoare.

Cristache Ristea, directorul executiv al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov, instituţie aflată în subordinea ANOFM, a fost acuzat pentru complicitate la luare de mită în formă continuată, în acelaşi caz. Ristea e acuzat că ar fi colectat lunar mita de la cei 8 angajaţi în cadrul proiectelor prin POSDRU şi o dădea mai departe lui Bian,in prezent  cercetat penal în stare de libertate.

Al doilea caz: fostul ministru al Muncii Ioan Botiş. Acesta găzduia în casa sa un ONG care a atras 500.000 de euro prin POS DRU. Şi în care, întâmplător, lucra soţia sa.Ioan Botiş declara în 2011 la Realitatea TV că soţia sa lucrează în cadrul unui ONG din Bistriţa, care funcţionează temporar în casa lui, şi care a atras 500.000 de euro prin POS DRU, program pe care îl gestiona chiar ministerul pe care îl conducea.Este vorba de Asociaţia Parteneriat Euroactiv Bistriţa (APEB),înfiinţată pe 14 septembrie 2007.  Botiş a argumentat că nu există niciun conflict de interese în faptul că finanţarea primită de ONG vine prin POSDRU, program coordonat de ministerul pe care îl conduce.

În septembrie 2010, deputatul PDL Botiş a fost numit ministrul Muncii. În octombrie acelaşi an, ONG-ul soţiei sale a depus dosarul pentru accesarea fondurilor europene prin POS DRU. Într-o lună, ONG-ul a primit 450.000 de euro nerambursabili, plus 187.700 de lei de la bugetul de stat.

ANI s-a sesizat din oficiu pe 19 aprilie 2011 cu privire la nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Botiş, în mandatul de ministru al Muncii (3 septembrie 2010-20 aprilie 2011). ANI susţine că sunt indicii temeinice că fostul ministru Ioan Botiş ar fi săvârşit infracţiunea de conflict de interese. Botiş şi-a dat demisia de onoare.